Case pasive

Ce este casa pasivă?

Prima casă pasivă a fost construită la începutul anilor 1990 în Darmstadt, Germania, urmând principiile elaborate de cercetătorul german dr. Wolfgang Feist. Scopul său primordial a fost scăderea la minim a necesarului de energie pentru încălzire a clădirii. Dr. Feist şi-a atins scopul prin aplicarea câtorva principii simple combinate în mod judicios.

Pierderea de căldură a anvelopei clădirii scade la nivel minim datorită termoizolației groase de 20-30 de centimetri. Pentru a evita pierderea căldurii captivate în interiorul anvelopei termice etanşe a clădirii prin aerisirea necontrolată (prin ferestre), o instalaţie performantă de ventilaţie cu recuperare de căldură (având randament de peste 75%) transferă energia termică a aerului uzat eliminat din spaţiile interioare aerului proaspăt introdus în clădire. Casa pasivă reprezintă un standard de confort superior: ferestrele – care reprezintă punctul cel mai vulnerabil al anvelopei termice a oricărei case, deci şi a celor pasive – ne oferă condiţii extrem de confortabile: putem să stăm în vecinătatea lor fără senzaţie de frig chiar şi în zilele cele mai geroase de iarnă. Graţie sistemului de ventilație putem beneficia toată ziua de aer proaspăt filtrat de praf şi alergeni. Casa pasivă este deci pasivă datorită calităţii sale de a putea fi încălzită cu un consum minim de energie – practic prin energie solară –, iar vara temperatura interioară poate fi ţinută sub 25°C fără a utiliza sistem de climatizare, doar prin sistemul de umbrire.

Az első, 1991-ben készült passzívház Darmstadt-Kranichsteinban
Prima casă pasivă construită în anul 1991 în Darmstadt-Kranichstein.
Sursă: passivhaustagung.de

Cum devine o casă pasivă? Justificarea sistemului de criterii al caselor pasive

Ne întâlnim frecvent cu "case pasive" care sunt departe de a îndeplini setul de criterii al caselor pasive, aşa cum a fost definit de dr. Feist. Astfel, nu toate casele bine izolate, echipate cu colectoare solare şi pompe de căldură pot fi considerate case pasive în adevăratul sens al cuvântului: doar realizarea unor calcule inginereşti temeinice (bilanţ energetic prin PHPP), un proces de proiectare laborios şi o execuţie pe măsură pot să asigure casei această calitate.

Criteriile exclusive ale caselor pasive sunt următoarele:

  • necesarul specific de energie pentru încălzire ≤ 15kWh/m2an sau
  • necesarul specific maxim de energie pentru încălzire ≤ 10W/m2 şi
  • etanșeitate n50 ≤ 0,6 h-1 şi
  • necesarul specific de energie primară ≤ 120 kWh/m2an

Bilanţul energetic al caselor pasive se calculează cu programul de calcul Passivhaus Projektierungs Paket (PHPP).

A passzívház energiamérlegének összefoglalása
Rezumarea bilanțului energetic al casei pasive. Sursă: passivhuscentrum.se

Conform practicii curente proiectantul prevede aspectele care vor influenţa consumul de energie al clădirii (amplasare faţă de punctele cardinale, termoizolaţii, detalii) bazându-se pe anumite reguli sau instinctiv, iar beneficiarul va trebui să aştepte primul sezon de încălzire ca să afle din factura pentru încălzire eficienţa energetică a construcţiei. Faţă de această practică, prin folosirea bilanțului PHPP la proiectarea caselor pasive şi nu numai, luăm în considerare toate detaliile importante – termoizolaţiile, etanșeitatea, toate tipurile de punţi termice (soclu, lângă ferestre, etc.), amplasare faţă de punctele cardinale, umbrire (a clădirii, a spaleţilor, a părţilor clădirii), sistem de ventilaţie etc. Astfel se ştie încă din faza de proiectare care va fi necesarul de energie pentru încălzire şi costurile aferente iar optimizarea elementelor constructive se poate face în cunoştinţă de cauză. Bilanţul energetic se recomandă a se face în cazul tuturor construcţiilor pentru a nu avea surprize la achitarea facturilor.

Primul aspect atractiv al caselor pasive: costuri de exploatare scăzute

Cel mai important atu al caselor pasive este fără doar şi poate necesarul specific de energie pentru încălzire care, conform sistemului de criterii al caselor pasive, nu poate să depăşească 15kWh/m2. Această valoare trebuie dovedită în mod obligatoriu prin calcule de către proiectant.

Conform standardelor româneşti actuale, această valoare nu trebuie să depăşească 140 kWh/m2: casele pasive economisesc deci mai mult de 90% de energie pentru încălzire. Astfel că factura anuală pe încălzirea cu gaz a unei case pasive cu suprafaţa de 150 m2 va fi de 340 lei, iar cea a unei case construite conform standardelor în vigoare, cu aceeaşi suprafaţă, va fi de 3000 de lei. Diferenţa dintre cele două are tendinţă de creştere dacă luăm în considerare creşterea preţului energiei: în urma liberalizării pieţei energetice preţul gazului spre exemplu creşte cu 10-12% pe an, urmând ca până în 2018 creşterea să însumeze în jur de 80%. Nu este deci nefondată presupunerea că peste zece ani vom cheltui dublu pe încălzire faţă de situaţia actuală. Revenind la comparaţia anterioară: în 2018 vom plăti 600 lei pentru încălzirea unei case pasive şi peste 5500 lei pentru încălzirea unei case "tradiţionale".

Al doilea aspect atractiv al caselor pasive: confort termic ridicat şi aer mereu proaspăt

Pe lângă costurile de întreţinere semnificativ reduse, gradul ridicat de confort este cealaltă calitate atractivă a caselor pasive. Contrar celor vehiculate în legătură cu casele pasive, acestea au sistem de încălzire dar nu de tipul celor cu radiatoare amplasate sub ferestre. Există două motive: chiar şi la temperaturi exterioare foarte scăzute energia termică necesară pentru încălzire este atât de redusă încât poate fi introdusă cu ajutorul aerului care intră prin sistemul de ventilaţie. Celălalt motiv pentru care radiatoarele de sub ferestre pot fi eliminate este calitatea superioară a tâmplăriilor cu trei straturi de geam: suprafaţa interioară a acestora este caldă (min. 16°C) astfel crescând şi suprafaţa utilă a camerei. Calitatea termoizolantă a acestor tâmplării este atât de bună încât nici în cele mai cumplite zile geroase nu simţim că ferestrele "trag". Această calitate o au şi pereţii ai căror temperatură niciodată nu scade cu mai mult de 0,5-1°C faţă de temperatura interioară, chiar şi dacă afară sunt -20°C.

Confortul termic ridicat al caselor pasive îl demonstrează următoarea întâmplare: o echipă internaţională de cercetători a ajuns la descoperirea că iarna, într-o casă pasivă, temperatura interioară într-o noapte de iarnă nu scade sub 16°C nici dacă ferestrele sunt lăsate întredeschise.

Casă pasivă proiectată de către firma noastră la Sfântu Gheorghe
Casă pasivă proiectată de către firma noastră la Sfântu Gheorghe.

Se pot deschide ferestrele? Ne sufocăm dacă se defectează sistemul de ventilaţie?

Pe lângă confortul termic calitatea superioară a aerului din interior este a doua componentă care asigură gradul ridicat de confort, prin utilizarea sistemului de ventilaţie. De altfel, aceasta este tema care iscă cele mai multe controverse în rândul celor mai puţin informaţi. Să luăm temerile pe rând. Poate ideea cea mai des vehiculată este aceea că în casele pasive nu putem sau nu avem voie să deschidem ferestrele, ba mai mult, ne vom sufoca dacă sistemul de ventilaţie se defectează. Altă idee asemănătoare este cea că trăind într-o astfel de casă ne rupem de mediul înconjurător, trăim într-un cocon închis ermetic şi respirăm aer artificial.

Sămânţa de adevăr din ideile enumerate anterior este că necesarul de energie pentru încălzire este optim doar în situaţia când schimbul de aer este realizat de un sistem de ventilaţie cu randament mare, cu condiţia ca ferestrele să rămână închise.

În ciuda tuturor argumentelor, folosirea unei case pasive nu diferă mult de utilizarea unei case "tradiţionale". În măsura în care utilizatorul nu este satisfăcut de calitatea aerului încălzit care intră în încăperi prin sistemul de ventilaţie, poate să deschidă ferestrele: costurile cu încălzirea se vor majora cu o fracţiune a costului normal care este extrem de scăzut în cazul caselor pasive (conform calculelor anterioare, la o suprafaţă utilă de 150 m2, costurile ajung la doar 340 lei).

În cazul foarte puţin probabil al defectării sistemului de ventilaţie-acesta fiind un mecanism foarte simplu – până la reparaţie casa va funcţiona ca o casă "tradiţională": nu ne sufocăm pentru că deschidem ferestrele. Însă, contrar cazului caselor construite conform standardelor actuale, nu va apărea mucegai nici dacă renunţăm la aerisire deoarece temperatura de la suprafaţa interioară a pereţilor nu poate scădea atât de mult încât să apară punctul de rouă şi implicit, condens.

Sistemul de ventilaţie este nesănătos?

Sistemul de ventilaţie caracteristic caselor pasive nu este sistem de climatizare. Folosirea acestor instalaţii nesănătoase şi consumatoare de energie nu este necesară la casele pasive termoizolate şi umbrite corespunzător, în condiţiile noastre climatice, deoarece temperatura interioară nu depăşeşte 25 °C, considerat pragul de confort termic vara. În conductele de aer nu poate apărea mucegai deoarece peste tot unde acestea trec prin medii reci, sunt termoizolate şi izolate cu barieră contra vaporilor. Astfel umiditatea din aer are nu poate condensa şi astfel favoriza apariţia mucegaiului. Aerul care intră în spaţiile interioare este aerul din exterior care este filtrat de praf şi polen şi încălzit de aerul evacuat, cu care însă nu se amestecă. Admisia aerului în încăperi se face discret, fără zgomot şi cu viteză redusă.

Cât costă o casă pasivă?

În România nu există experiențe credibile în ceea ce privește costurile de realizare ale unei case pasive. Cu toate acestea, costurile suplimentare implicate de construcția unei case pasive pot fi calculate ușor. Costurile suplimentare sunt termoizolațiile mai groase, tâmplăriile speciale și sistemul de ventilare cu recuperare de căldură. Casa pasivă implică și costuri în ”minus”: Într-o casă pasivă nu este necesar să realizăm o instalație de încălzire cu radiatoare, nici coș de fum. Experiențele din Ungaria arată că, la prețul de 600 euro+TVA se pot realiza case pasive.

Ofertă

Oferim servicii de proiectare generală pentru case pasive și cu consum redus de energie. Prestăm servicii de consultanță pentru atingerea nivelului de casă pasivă pentru proiectantul ales de Dumneavoastră. În lumea internetului locația nu este o problemă. Referințele noastre de casă pasivă: Sfântu Gheorghe, jud. Covasna; Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita; Cisnădioara, jud. Sibiu.